„Mara” de Ioan Slavici este un roman emblematic al literaturii române, ce prezintă viața unei femei puternice și pline de sacrificiu, care face tot ce îi stă în putință pentru a-și proteja familia și pentru a-și asigura un viitor mai bun copiilor săi. Publicată pentru prima dată în 1906, opera explorează teme precum dragostea, lupta pentru supraviețuire și dăruirea părintească, dar și conflictele sociale și economice ale perioadei.
Cartea urmărește destinul Mariei, o femeie modestă dintr-un sat ardelean, care este nevoită să facă față greutăților vieții și să se confrunte cu destinul unei societăți patriarhale. Caracterul Mariei, puternic dar vulnerabil, se distinge prin înțelepciune și iubire necondiționată pentru copii săi. Prin acțiunile sale, Mara devine un simbol al sacrificiilor unei mame și al unui model de moralitate în fața adversității.
„Mara” este o poveste despre lupta cu destinul, despre alegerile grele pe care oamenii le fac în numele iubirii și despre impactul pe care aceste alegeri îl au asupra vieții lor și a celor din jur. Aceasta rămâne o lucrare de referință în literatura română, oferind o viziune profundă asupra caracterului uman și asupra provocărilor sociale și economice din perioada în care a fost scrisă.